PRODUSE TRADIȚIONALE/PRODUCATORI TRADIȚIONALI

Ocupațiile de bază ale locuitorilor României și implicit ale celor de pe teritoriul GAL Valea Ampoiului – Valea Mureșului au fost, încă din cele mai vechi timpuri, agricultura și creșterea animalelor.  Relieful teritoriului fiind bogat reprezentat atât de zone de luncă, câmpie, de zone deluroase și intracolinare precum și de numeroase înălțimi montane, dezvoltarea culturilor agricole și pomicultura au oferit posibilitatea dezvoltării unei bogate tradiții culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelor și fructelor. Bogăția fânețelor răspândite pe coamele dealurilor și poalele munților a oferit posibilități mari de creștere a animalelor, astfel încât gastronomia tradițională se bucură de o gamă variată de produse din carne, lapte, specifice locului, prin gustul, aromele folosite, precum și prin tehnicile de elaborare.

Solurile aluvionare din lunca și terasele Mureșului și ale afluenților săi Valea Sebeșului, Valea Pianului și Valea Almașului precum și unele pante din zona de dealuri fertilizate au favorizat practicarea agriculturii, care se practică mai ales în Romos, Șibot, Blandiana, Săliștea, Vințu de Jos, Pianu, Meteș, unde se cultivă mai ales grâu, porumb, orz, ovăz, floarea soarelui. Zona agricolă de pe Mureșul mijlociu, de la Șibot la Romos reprezintă un teren deosebit de fertil, ceea ce i-a atras și denumirea de Câmpul pâinii. În zona de deal și de munte suprafețele agricole sunt mult mai restrânse.

Pomicultura este răspândită mai ales pe Valea Sebeșului (Săsciori, Sebeșel, Loman), Valea Pianului (Pianu) și Valea Almașului (Meteș, Zlatna, Almașu Mare) aici cultivându-se mai ales în gospodării individuale meri, pruni, cireși, peri, nuci. În zonele de munte sunt recoltate și valorificate în târguri sau centre de colectare fructe de pădure – zmeură, afine, coacăze, mure.

Apicultura este un domeniu practicat de mulți locuitori din teritoriu, chiar dacă se face pentru nevoi personale, zona fiind bogată în pășuni, salcâmi și livezi de pomi fructiferi.

Legumicultura se practică pe toată Valea Mureșului cultivându-se cartofi, morcovi, ceapă, usturoi, fasole, roșii, sfeclă, varză satisfăcând nevoile gospodarilor individuale cât și a piețelor agro-alimentare ale centrelor urbane din zonă. Legumele și mai ales cartofii, ceapa și fasolea se cultivă pentru nevoi proprii și în zonele de dealuri, în zona premontană (Blandiana, Ceru Băcăinți, Meteș), unde datorită solului de pădure se obțin recolte de calitate.

Păstoritul și creșterea animalelor reprezintă îndeletniciri străvechi și specifice localităților de pe Valea Sebeșului – Loman, Căpâlna, Săsciori, Sebeșel, Pianu, Săliștea. Chiar dacă astăzi fenomenul transhumanței nu mai este practicat există o modalitate de asigurare a hranei ovinelor prin practicarea unui păstorit de pendulare. Calendarul pastoral nu este fix, ci numai orientativ, în funcție de starea meteorologică,  de temperatură și căderea zăpezii. Astfel primăvara până la Sf. Gheorghe, cam pe la 1 mai,

 

turmele pasc pe proprietățile particulare din zona satelor, urcă apoi în zona fânațelor la „colibi” până aproximativ la Sânziene (24 iunie), când trec în zonă alpină. După Sf. Marie mică (8 septembrie), cel mai târziu până la Ziua Crucii (14 septembrie) turmele coboară din nou în zona fânațelor, până la Vinerea Mare sau chiar până la Sf. Dumitru (26 octombrie) când coboară din nou în sat. Pentru văratul oilor la munte fiecare sat își are stânele proprii, pe care le păstrează prin tradiție și unde se prepară produse tradiționale specifice păstoritului. O caracteristică a păstoritului pe Valea Sebeșului este participarea femeilor la viața pastorală, rolul lor fiind unul important în prepararea produselor din lapte cu specific local.

În zona Ceru Băcăinți și pe Valea Ampoiului tradiția este legată de creșterea vitelor, unde pășunile bogate au oferit locuitorilor posibilitatea de asigurare a hranei pentru animale și de păstrare a vechilor tradiții privind prelucrarea laptelui.

Bucătăria românească și  implicit produsele tradiționale, a fost influențată de-a lungul veacurilor de o serie de factori, cum ar fi: condițiile economice, condițiile geografice și de climă, gradul de civilizație, stadiul de dezvoltare al agriculturii precum și de obiceiurile, gusturile si preferințele oamenilor .

Chiar dacă produsele tradiționale românești pot fi definite ca un tot unitar, analizând structura mâncărurilor din punct de vedere sortimental, al modului de preparare, al condiment[rii, al structurii și asocierii diferitelor materii prime, se constată existența particularităților zonale, regionale. Fiecare zonă are un specific aparte care s-a menținut, s-a completat și s-a îmbogățit din punct de vedere sortimental și calitativ.

Romanilor le place sa cinstească sărbătorile religioase sau diferite evenimente importante din viață (naștere, căsătorie, moarte) prin mese bogate în care primează mâncărurile specifice, ceea ce impune  nu numai păstrarea riguroasă a rețetelor, ci și o anumită conduită în preparare.

Chiar dacă pe teritoriul GAL Valea Apoiului-Valea Mureșului putem nominaliza ca produse tradiționale atestate doar Cașul de Loman și Virșli de Pianu de Sus există numeroase produse cu specific local ce pot fi considerate tradiționale, ele fiind recunoscute și apreciate.

Tradițiile gastronomice sunt legate de pâinea cea de toate zilele și care se înscriu în cele definitorii pentru civilizația românească. Pâinea-sub multiplele ei forme – însoțește viața locuitorilor de la sate. Ea este nelipsită din contextul religios sub forma colacilor, a parastaselor, a “paștilor” (pâinea rituală oferită credincioșilor de Sfintele Paști), din contextul comunitar și familiar sub forma turtei cu mălai, a gogoșilor, a pogăcilor, dar și în cel cotidian ca aliment fundamental al vieții.

producatori-locali-1

In zonele cu specific legat de una dintre cele mai vechi ocupații- păstoritul – preparatele ciobănești fac deliciul drumeților care se încumetă să ajungă la stână. Aici bucatele sunt făcute la ceaun, la foc domol și fără presiunea timpului. Sunt recunoscte ca preparate tradiționale cu specific local balmoșul, sloiul de oaie, înturnatul.

producatori-locali-2

Balmoșul este expresia ospitalității ciobănești și a ideii de sărbătoare. Se face rar, la ocazii, are specific local sau al stânii și este preparat din mălai, smântînă, lapte, brânză sau mai poate cuprinde ciuperci, slănină, cârnați afumați.

Sloiul de oaie este răcitura ciobănească preparata la ceaun prin fierberea îndelungată a cărnii de oaie bătrâne, condimentată cu mult usturoi.

Înturnatul este un preparat întâlnit doar la stânele de pe Valea Sebeșului  (Loman,  Laz,  Căpâlna)  și  este  un  fel  de  budincă  gustoasă preparată din pâine și caș tăiate cubulețe și adăugate în fiertura de smântână și unt.

producatori-locali-3Categoria produselor tradiţionale locale este complectată de preparate ca: mielul la ceaun cu mămăligă, brânza de burduf, cricala de porc cu mămăligă, sarmalele cu mămăligă. Pentru ca meniul să fie complect pe masa  tradiţională trebuie să fie puse plăcintele pe lespede sau pe vatră: cu brânză  şi mărar, cu măr, cu prune, cu ceapă, cu varză.

De asemenea pe teritoriul GAL-lui se remarcă existenţa culturilor de pruni, meri, peri din fructele cărora se prepară în gospodăriile individuale magiunuri, gemuri, compoturi și tradiționala țuică. În zona premontană, pe Valea Ampoiului, în zona Almașu Mare se recoltează fructe de pădure, localnicii  valorificându-le pe piețele locale.

I.F. CANDEA IOAN ,,CAMI”- producător tradițional

Soții Cândea, Ioan și Maria,  născuți în satul Loman,  din comuna Săsciori, au pus bazele unei mici firme unde procesează laptele pentru a prepara unul din produsele tradiţionale specifice judeţului Alba – caşul Loman.

producatori-locali-4După 1990 familia Cândea a preluat centrul de prelucrare al laptelui, administrat anterior de părinți, fiind printre primele firme de lactate înfiinţate în zonă. Maria Cândea a fost  prima din zona Săsciori care a accesat fonduri europene pentru a-şi dezvolta mica afacere. În anul 1996 a obţinut o finanţare de aproximativ 4.000 de euro prin fonduri PHARE. Cu banii respectivi a dotat cu utilajele necesare secţia de procesare a laptelui, astfel încât a putut schimba produsul finit, de la brânza telemea la prepararea unui caş aparte, după o rețetă păstrată în familie. Astăzi mica firmă de familie are o capacitate de producţie de 50-60 de kilograme pe zi, iar cașul produs aici este atestat și verificat periodic de Direcţia Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor Alba.

Maria Cândea este o păstrătoare binecunoscută a specificului bucatelor tradiţionale de pe Valea Sebeşului, așa încât în anul 2008 „Caşul Loman“ a fost atestat ca produs tradiţional, fiind produs integral din lapte de vacă. Cu acest produs Maria Cândea participată la târgurile culinare din zonă, precum Gustos de Alba, Lăsatul SeculuiApulu Agraria.  Vestitul „Caş Loman“ a depășit granițele țării, fiind apreciat la târgurile de bucate tradiţionale desfăşurate în Franţa, Italia.

producatori-locali-5I.F. “CARMANGERIE ”Sbuciumelea – producător tradițional

Familia Sbuciumelea, Ioan și Ana, sunt a treia generație de producători de produse de carmangerie, având o tradiție de peste 90 de ani în prepararea cărnii. După rețetele moștenite de la înaintașii familiei, în atelierul de carmangerie se prepară produse diverse, dar cele mai cunoscute sunt virșli și micii.

I.F. “CARMANGERIE” Sbuciumelea este membru fondator al Asociației producătorilor de produse  tradiționale  și  ecologice „Alba Transilvania”, prin intermediul căreia a participat la numeroase târguri naționale și internaționale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>